Marturisire

- Apoi, dragă Mărioară, am tot stat şi m-am gîndit:
Io, duminică, pe seară, vin cu tata în peţit!

- Înainte de-a mă cere, musai, dragu’ meu, să-ţi zic
Că nu-s fată, mi-s muiere... nu vreu rostu’ să ţi-l stric!
 
-Eu îţi spun,la o adică: nu-i bai, dragă Mărioară,
Dacă zestrea-i bunicică, poţi fii şi pensionară.
 
 -S-o'ntîmplat la vremea sapei, noaptea, cînd veneam din Ştei.
Coboram pe firul apei, cand m-am pomenit cu trei...
 
-Ce să zic, puteau fi şapte, sau la fel de bine, unul.
Orice mâţă,-n miez de noapte este neagră, ca ceaunul.

-M-au ajuns la Fundătură, si m-au dezbrăcat pe loc,
Şi mi-au pus năframa-n gură, si tăţi tri ’şi bătură joc...

- Numa’ spune-mi-i degrabă, că pe tăţi îi trag prin şiş!
- Păi nu-i ştiu, Ioane dragă, era noapte, n-auzuşi?...

O umblat şi bietu’ tata, (si tu ştii că el nu bea),
Ba-ntr-o crîşma, ba în alta, doar de o afla ceva...
 
-Asta să i-o spui lui Mutu dacă vrei neapărat.
Ba le are cu băutul, că acas-a venit beat!
-Zile au trecut destule,  si nimica n-o aflat...
Da’ io zic că, după scule, nu-s de pe la noi din sat!...
 -Nu mai  plânge, tu, Mărie, că  nu-i o nenorocire,        

Chem pe Gheorghe şi Ilie si fac reconstituire