Festivalul Plai 2014

"PLAI este un spaţiu la sat, dar în oraşul în care cultura urbană şi folclorul se intersectează şi se completează. Câţiva kilometri de iarba verde, printre căsuţe ţărăneşti, o echipă de voluntari, 3 zile, un

spaţiu deschis pentru visat şi creat, care se întinde până unde te duc picioarele şi unde găseşti ce îţi propui să cauţi. Un loc în care te simţi familiar de când ai intrat, dar pe care continui să‐l descoperi de

fiecare dată, ritmuri de „world music”  şi un traseu propriu printre sute de ateliere şi mii de vizitatori." ‐  spune Andreea Iager‐Tako, unul dintre co‐fondatorii PLAI Festival.

 

 

Dacă ne uităm doar în România, găsim muzică de toate felurile, pe toate gusturile. Dacă ne lărgim orizontul şi privim până în părţile cele mai îndepărtate ale globului, vedem că fiecare popor are muzica şi muzicalitatea sa aparte, că sunt atâţia artişti, atâtea instrumente cu sonorităţi cu totul speciale, atâtea feluri de a face şi a interpreta muzică, încât e, parcă, păcat să nu încerci măcar să aduci şi aici câte ceva din fiecare. An de an, am căutat să aducem pe scena Plai o parte din muzica unor popoare, artişti care să simtă sunetul şi să îi transmită omului bucuria de a-l asculta. Al di Meola sau a lui Paco de Lucia, cu ale lor chitări, Yungchen Lhamo, cu sunetul Tibetului, Mariza, cu fado portughez, Esma Redzepova (Macedonia), Sainkho Namtchylak (Tuva), Dobet Gnahore (Coasta de Fildes), Fanfare Ciocârlia şi Grigore Leşe, din România, Jean-Luc Ponty (Franţa), Ternipe (Ungaria) nu sunt cei mai reprezentativi dintre cei care au cântat la Plai, sunt o parte dintre oaspeţii noştri, care au venit şi au adus aici muzică din toate colţurile lumii.

 

Artă

 

De la început, am considerat că arta nu poate lipsi dintr-un loc/eveniment care a fost gândit spre a aduce bucurie şi frumuseţe. De aceea, arta constituie o bucată mare din Plai. Am avut teatru, arte plastice, carte, fotografie, film, workshop-uri pe diverse teme, forme artistice variate, mai mult sau mai puţin convenţionale. Arta tradiţională, reprezentată de olărit, costume populare, ţesut, s-a întâlnit în spaţiul muzeului cu pictura pe ceramică, teatrul contemporan ori arta circului. Pentru că fiecare, în felul ei, este o formă de artă, fie că e o aducere-aminte a tradiţiei, a obiceiurilor, fie că e o expresie a noului, a diversităţii sau o împletire între toate acestea. Iar noi încercăm să oferim din toate câte puţin, astfel încât fiecare să găsească la Plai ceva care să îi bucure sufletul.

 

Multiculturalitate

 

Promovarea multiculturalităţii acestei zone nu este un merit deosebit, ci este, cunoscând istoria acestui loc, aproape o obligaţie. Căci atunci când spui Timişoara sau Banat te gândeşti la toate etniile, culturile care au convieţuit aici, iar locul este rezultatul acestei convieţuiri, nu al fiecăreia în parte, ci al tuturor, laolaltă. A fost absolut firesc să fie prezente aici culturile maghiară, sârbă, germană, cehă, franceză, germană şi altele vecine. Mergând mai departe, am adus culturi poate mai puţin cunoscute la noi în ţară sau, oricum, mult prea puţin promovate. Culturile peruană, portugheză, olandeză, israeliană şi altele au ajuns la Plai. Consulate, ambasade, institute culturale au venit aici, aducând fiecare ce a considerat că trebuie, în primul rând, să se ştie despre poporul şi cultura lor.